Festele memoriei si fustele mamei

Problemele tale din prezent au legatura cu trecutul tau! Mai precis cu copilaria, sustin terapeutii de orientare psihodinamica. Daca, de exemplu, ai dificultati de relationare cu femeile, cu siguranta “buba” e undeva in trecut, in relatia cu una dintre primele femei cu care ai avut de-a face si care cel mai adesea este mama. Sondand, explorand si resemnificand trecutul ii poti rezolva problemele cu care te confrunti in prezent. Cam asa stau pe scurt lucrurile din perspectiva psihanalizei. E doar o perspectiva!

Si daca, totusi, memoria ne joaca feste? Daca ne amintim lucrurile gresit sau distorsionat? Cum ar fi sa ne raportam critic atat la trecut, cat mai ales la amintirile pe care le avem despre trecutul nostru, in special despre copilarie? Continuă lectura

Pasarea Dodo loveste din nou

everybody_has_won_and_all_must_have_prizes_postcard-p239537397709421510trdg_400O mai tii minte pe pasarea Dodo? Am mai scris candva despre ea. Si revin. Cu vesti bune, evident!

Efectul pasarii Dodo” a aratat ca orice tip de interventie terapeutica are acelasi efect asupra clientilor. Da, de aproape 80 de ani, se stie (dar cine tine cont de asta?!) ca nu prea au importanta studiile si formarea psihoterapeutului, cat conteaza relatia pe care acesta  o stabileste cu clientul. Da, dom’le, relatia e totul. Nu terapeutul, nu metoda, nu tehnicile. Daca relatia e buna, psihoterapia ii prieste clientului. Daca relatia nu merge, terapia e ineficienta, putand sa fi chiar daunatoare, pentru client, evident!

Iar acest lucru a fost reconfirmat recent de un nou studiu, realizat de cercetatori de la Universitatile Manchester si Liverpool si publicat in Psychological Medicine. De aceasta data subiectii (sau, mai bine zis, pacientii) au fost 308 persoane psihotice. Si, da, si cei care sufera de schizofrenie, spre exemplu, au nevoie tot de o relatie buna cu psihoterapeutul pentru ca sedintele de terapie sa nu fie timp si bani aruncati pe fereastra.

Cu alte cuvinte, daca relatie terapeutica nu e, nimic nu e!

De la atata psihoterapie, pasarea Dodo a facut pui

Alice in Wonderland with dodo by John Tenniel 364pxPasarea Dodo e un personaj din „Alice in Tara Minunilor”. Rosenzweig a „initiatat-o” in domeniul psihoterapiei. Este vorba despre studiul care a aratat ca toate tipurile de interventii terapeutice au acelasi efect asupra clientilor (adica nu prea conteaza prea mult scoala in care s-a format terapeutul pentru ca interventia sa fie eficienta). Iar fenomenul a fost numit „efectul pasarii Dodo”. Au existat, de-a lungul timpului, si studii care au anuntat moartea pasarii Dodo.

Mai nou, se pare ca pasarea (vie sau moarta, ramane de facut noi cercetari!) a facut pui (vii si iubitori de gandire critica!). In domeniul psihoterapiei, evident! O cercetare recenta prezinta 26 de cauze (da, doar atatea au reusit sa identifice pana acum Lilienfeld et al.) care pot crea impresia falsa ca un demers terapeutic a avut succes.

Nu, nu, nu am de gand sa prezint toate cele 26 de cauze ale aparentei eficacitati a terapiei. Dar ce zici de eroarea cabinetului? Nu e nimic grav, doar o confuzie intre felul in care prezinta clientul schimbarile (in cabinet, in fata terapeutului) si felul in care acestea se manifesta in viata reala (zona la care terapeutul nu are acces)! Efectul placebo, da, in terapie, si da, fara pastile! E vorba despre faptul ca in terapie imbunatatirea starii clientului se datoreaza asteptarii ca ea (imbunatatirea) sa aiba loc. Remisia spontana, ciclicitatea anumitor tulburari (cum este cazul tulburarii borderline), maturizarea clientului (!) sau diagnosticarea initiala gresita (da, da, se mai poate intampla!), alaturi de efectul de noutate (e ceva de genul „Uau, ma duc in terapie!” si parca, brusc, ma simt mai bine) sau justificarea efortului (adica a investitiei facute de client in terapie), sunt alte cateva cauze care ii pot induce in eroare, in egala masura, pe terapeuti si pe clienti cu privire la succesul terapiei.

Cum? Dupa atatea greseli, te indoiesti ca psihoterapia e buna la ceva? Cred ca tocmai ai cazut victima biasului de confirmare, te bantuie iluzia controlului, traiesti cu iluzia cauzalitatii si dai dovada de realism naiv! Mai bine i-ai citi pe Lilienfeld et al.!

Creditele ipotecare se dau doar cu meditatie (nu e nevoie de buletin)!

Despre meditatie, mai precis cea de tip mindfulness, am mai scris. Exact, e tipul acela de meditatie mare “iubitoare” de tigari (daca vrei sa iti reimprospatezi amintirea fie cu articolul meu, fie cu studiul de rigoare, iti ofer aici un spatiu intim).

Cercetarile de ultima ora (alt spatiu intim,  sunt generoasa, doar stii!) arata ca meditatia mindfulness are efecte pozitive asupra gandirii critice a oamenilor. Mai precis, ne ajuta sa scapam de biasuri. Nu, nu de orice fel de biasuri, ci de o categorie anume. Sunk-cost bias! Te-am bagat in ceata? Pe romaneste a fost tradusa “eroarea sofistica a costurilor esuate”.

Acest tip de bias este  descris de Daniel Kahneman, in “Gandire rapida, gandire lenta” (de acolo am luat si traducerea expresiei “sunk-cost bias”). Pe scurt (pe lung si pe romaneste, aici), eroarea sofistica a costurilor esuate are in vedere genul acela de situatii in care incepi o actiune, investesti in ea, vezi ca nu prea merita investitia, pentru ca iesi in pierdere (si e evident acest lucru pentru tine), si totusi continui sa investesti. Paradoxal, nu?! De exemplu, o relatie care nu merge, dar in care continui sa investesti, o facultate care nu iti place, dar pe care continui sa o platesti si sa ii urmezi cursurile, in loc sa iti iei inima in dinti si sa pui capat situatiei. Iti suna cunoscut? Asa, din viata cunoscutilor tai, nici vorba de viata ta personala! Stiu ca practici regulat meditatia si, de aceea, stai departe de tigari si de sunk-cost bias!

CBT si PTSD, legatura (traumatizant de) periculoasa!

CBT este acronimul de la Cognitive Behavioral Therapy. Adica terapia cognitiv-comportamentala, pe romaneste. PTSD, posttraumatic stress disorder, sau tulburarea de stres postraumatic. Pe foarte scurt e vorba despre stresul care apare dupa o trauma (pentru detalii, consulta DSM IV-TR sau DSM V, te rog! Iar daca e in DSM e clar ca e grav, nu?)

Pe termen lung traumele afecteaza creierul. Atat din punct de vedere al dimensiunilor, cat si al functionarii acestuia. Se stie ca la indivizii traumatizati (mai ales in copilarie) hipocampul are dimensiuni mai reduse decat la indivizii normali. La fel si cortexul orbitofrontal. Iar aceste doua zone sunt implicate in  reglarea emotionala, memorie si invatare.

Un studiu publicat recent arata efectele benefice ale CBT asupra persoanelor care au suferit traume. Dupa 12 sedinte saptamanale (a cate 90 de minute fiecare) de psihoterapie cognitiv-comportamentala s-a remarcat o crestere a dimensiunilor hipocampului clientilor care sufereau de PTSD. Mai mult, s-a observat si o modificare a aspectului unei gene care este implicata in reglarea hormonilor stresului si in dezvoltarea tulburarii de stres postraumatic.

Cu alte cuvinte, psihoterapia poate ajuta la refacerea structurilor corticale care au suferit modificari in urma expunerii indelungate la stresul provocat de traume.

Gravidele vor…la psihoterapie

Se stie ca in perioada sarcinii este recomandat ca femeile sa evite, pe cat posibil, medicamentele. Bine, bine si ce e de facut cu diversele caderile emotionale ale gravidelor? O alternativa este psihoterapia (pe langa yoga, exercitii fizice). Nu o spune oricine, ci chiar femeile insarcinate, intr-o cercetare publicata recent. Dar asta nu insemna ca psihoterapia ajuta chiar la orice.

Preferinta viitoarelor mamici pentru a merge la psihoterapeut este valabila doar in cazul depresiei din perioada perinatala. Iar aici intra inclusiv depresia post partum.

Unul dintre motivele pentru care viitoarele sau proaspetele mamici au optat pentru psihoterapie este temerea ca antidepresivele pot avea efecte negative asupra bebelusului.

Eu meditez, tu te relaxezi, eu nu fumez, tu…?

Meditatia (cea de tip mindfulness) este mult mai eficienta decat relaxarea corporala. La ce e mai eficienta? La reducerea numarului de tigari fumate. Da, da, te poate ajuta sa te lasi de fumat, chiar daca tu nu vrei asta (pentru ca iti place sa fumezi, nu-i asa?).

Un studiu recent arata ca o jumatate de ora de meditiatie pe zi, timp de doua saptamani, ajuta un fumator sa reduca numarul de tigari consumate zilnic cu 60%. De ce e mai eficienta o interventie de tip mindfulness decat relaxarea corporala? Simplu, pentru ca ajuta participantii sa isi mareasca autocontrolul. Iar cresterea autocontrolului duce la…diminuarea nevoii de a fuma.